Prietenia adevarata

Ce e prietenia? Este o intrebare la care foarte multi dintre noi, sunt sigura ca au raspunsuri diferite; defapt prietenia nu are o semnificatie comuna, fiecare o defineste in functie de propria persoana, sentimentele pe care le are fata de cealalta persoana si perspectivele proprii de viata.
Prietenii adevarati sunt cei care inteleg sa fie acolo cand ai nevoie de ei si invers, sunt acele persoane langa care te regasesti atunci cand sufletul iti este zguduit de probleme, de ganduri sau de incertitudini, prietenul adevarat este cel langa care te bucuri povestindu-ti visele si implinirile, este persoana potrivita la locul potrivit, este cel care te ridica cand toti ceilalti se incapataneaza sa te doboare, este cel care iti arata prin fapte/vorbe ca oricand ai un sprijin in el pentru ca tine la tine si vrea sa iti fie bine..Este cel care vine, cand toti ceilalti pleaca, este cel care, fara a-i spune ceva..vine pe neasteptate sa te vada pentru ca ii era dor de tine..
Ce frumoase sunt momentele in care vezi cum orele trec si tot gasesti subiecte de discutie alaturi de un prieten drag! Sunt unice momentele in care printr-o simpla imbratisare sau strangere de mana, poti reda cuiva increderea in sine, zambetul pe buze si optimismul in suflet.
Nu sunt multe persoanele care se bucura de prieteni adevarati si acest lucru exista pentru ca nu stim sa ii APRECIEM, nu stim sa sadim o relatie bazata pe incredere, pe sinceritate, empatie, altruism..si dragoste! Preferam sa stam singuri, sa ne inchidem intr-o carapace, inlaturand pe toata lumea din jurul nostru..pentru simplul fapt ca asa avem chef. Egoismul in acele momente, nu este un bun sfatuitor..si ranim. Dc? pentru ca ne-a fost mult mai comod sa ne rupem de lume fara sa ne intereseze ce se intampla cu acea lume, sa ne fie bine doar noua...vba cuiva "dupa noi potopul"! Spun acest lucru pentru ca mai apoi, cand iesim din starea respectiva, ne e dor sa iesim la o cafea cu prietenii, ne e dor de o conversatie ca cea de pe vremuri, ne e dor doar sa vedem omul. Acum ma intreb..oare nu o fii prea tarziu? niciodata nu e prea tarziu sa salvezi o relatie de care ai nevoie..
Ideal ar fii sa nu traim intr-o continua negare, pentru ca in final cand si noi acceptam unele lucruri, vom constata ca persoana/ele de langa noi au obosit sa lupte si sa fie mereu acolo pentru noi si noi sa nu vedem asta:)!!!
Incercati sa oferiti umpic mai mult pentru ca sufletul este un izvor neinsecat de sentimente si e pacat sa nu il hraniti, mai ales ca uneori intalniti si persoanele potrivite!
Nu promiteti nimanui nimic in van..pentru ca promisiunea prin natura cuvantului inseamna speranta! speranta celui care asteapta cu nerabdare sa o duceti la indeplinire;)
ps: prietenii adevarati sunt un cadou pe care ni-l facem noua insine!